Romania si Uniunea Europeana

Asocierea Romniei la U.E. nseamnă pe plan economic crearea unei zone de liber schimb, cooperarea economică şi financiară, n sprijinul restructurării economiei romaneşti, iar n plan politic crearea unui cadru instituţional pentru realizarea unui dialog politic permanent ntre părţi. n cadrul acordului sunt precizate o serie de principii care au n vedere:  stabilirea unei perioade de tranziţie de maximum 10 ani, mpărţită n două etape, trecerea la cea de a doua făcndu-se n urma examinării Consiliului de asociere a aplicării pană n acel moment a prevederilor Acordului;  asimetria n acordarea de către parţi a concesiilor concretizate prin faptul că, n timp ce Uniunea şi va realiza angajamentul n prima etapă, Romnia şi-l va pune n aplicare n a doua ;  angajamentul părţilor de a se abţine de la introducerea de reglementări care să vină n contradicţie cu prevederile Acordului pnă la intrarea n vigoare;  disponibilitatea părţilor ca pe perioada de tranziţie să procedeze de comun acord, n funcţie de conjunctura existentă n sectoarele vizate, la reducerea periodică şi analizarea concesiilor reciproce, inclusiv la accelerarea calendarului n aplicarea acestora. Acordul European de asociere a Romniei la U.E. cuprinde prevederi pentru fiecare sector principal de activitate:  n domeniul schimburilor comerciale bilaterale se prevede crearea ntre părţi a unei zone de comerţ liber care se va concretiza prin eliminarea treptată a obstacolelor tarifare şi netarifare existente n acest moment n relaţiile comerciale dintre Romnia şi U.E.. Acestea privesc produsele industriale, cu excepţia celor textile şi siderurgice, dar şi produsele agricole de bază (neprelucrate sau cu grad redus de prelucrare şi prelucrate). Zona de comerţ liber va fi realizată n perioada de tranziţie de maximum 10 ani, n mod gradual. Perioada de tranziţie este asimetrică n ceea ce priveşte ritmul reducerii şi eliminării taxelor de către Romnia, oferindu-se astfel ţării noastre o perioada mai lungă de timp pentru deschiderea pieţei sale la importurile din U.E. Dacă U.E. se obligă să elimine toate taxele vamale şi ngrădirile cantitative pană la sfrşitul primei etape a perioadei, Romnia va face acest lucru la sfrşitul celei de-a doua etape. Pentru o serie de produse considerate sensibile, acordul cuprinde aranjamente speciale:  aderarea Romniei la U.E. necesită un cadru economic care să fie compatibil cu funcţionarea U.E. şi cu mecanismele comunitare. Ca urmare, s-a impus grăbirea descentralizării sectorului de stat şi crearea unui puternic nucleu de ntreprinderi mici şi mijlocii, alinierea tuturor standardelor romaneşti la normele comunitare, legarea cursului leului de EURO, precum şi realizarea unei modificări de structură a populaţiei ocupate n economie, pentru a ne apropia de nivelul ţarilor din U.E. ( 10% n agricultură, 30% n industrie şi peste 60% n servicii ). Romnia va trebui să aplice acele căi şi mijloace care să ducă la relansarea puternică a producţiei, la stimularea investiţiilor, la creşterea competitivităţii produselor, accelerarea procesului de reformă, la restructurare şi privatizare, de modernizare n vederea asigurării unei macrostabilizări durabile şi eliminării actualelor dezechilibre fundamentale din economie. Trebuie acordată mai multă atenţie valorificării superioare a resurselor, inclusiv cele umane, creşterii productivităţii muncii, evoluării şi folosirii eficiente a potenţialului competitiv şi creativ al firmelor autohtone.  pe plan instituţional, organismele centrale precum Banca Naţională, Curtea de Justiţie etc. vor trebui să aibă aceleaşi atribuţii cu acelea din ţările comunitare;  n domeniul legislativ vor trebui adoptate acte normative cu caracter economic şi pentru alte sectoare, prin consultarea obligatorie a legislaţiei existente n U.E., fiecare proiect de lege adoptat trebuind să cuprindă o precizare, potrivit căreia legea este conformă cu legislaţia comunitară. n cadrul cooperării financiare dintre Romnia şi U.E., Romnia va beneficia de asistenţa financiară din partea U.E., sub forma de donaţii şi mprumuturi, inclusiv mprumuturi de la Banca Europeană de Investiţii, pentru accelerarea şi susţinerea proiectului de transformare economică a ţării şi pentru a sprijini reajustarea structurală. O destinaţie importantă a mprumuturilor o reprezintă diminuarea consecinţelor economice şi sociale, a costurilor sociale ale tranziţiei la economia de piaţă. Asistenţa financiară va fi acoperită din doua surse: programul PHARE, n cadrul căruia fondurile alocate sunt nerambursabile potrivit Reglementării Consiliului U.E.; mprumuturile acordate de Banca Europeană de Investiţii pnă la expirarea valabilităţii acestora. n Acord se stipulează faptul că asistenţa financiară din partea U.E. va fi evaluată periodic n funcţie de priorităţile stabilite, de capacitatea de absorbţie a economiei Romniei, de posibilitatea de rambursare a creditelor, de progresul nregistrat pe linia economiei de piaţă şi n ce priveşte restructurarea economică. Pentru a se realiza o utilizare optimă a acestor credite se va realiza o coordonare ntre contribuţiile U.E. şi cele din alte surse, cum ar fi: finanţarea din partea statelor membre, alte ţări din G-24, F.M.I., Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare şi Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare. Acordarea creditelor n cadrul asistenţei financiare se va face numai pe baza unor documentaţii prezentate de Romnia, din care să rezulte oportunitatea, modul de derulare a investiţiei, eficienţa economică şi efectele sociale defalcate pe diferite etape ale derulării investiţiei. Toate aceste principii ale asocierii trebuie nsă transpuse n practică n concordanţă cu interesele naţionale ale Romniei. Asocierea şi aderarea trebuie să servească promovării interesului naţional şi dezvoltării potenţialului economic şi patrimoniului cultural romnesc. n ceea ce priveşte aderarea Romniei la U.E., cererea oficială a fost depusă n anul 1995, fiind a treia ţară din cele 10 care şi-au depus oficial cererea de aderare : Ungaria, Polonia, Slovacia, Letonia, Estonia, Lituania, Bulgaria, Cehia, şi Slovacia. mpreună cu această cerere de aderare, ţara noastră a mai depus două documente de susţinere a cererii :  Strategia naţională de pregătire a aderării Romniei la U.E.;  Declaraţia de la Snagov, semnată de şefii tuturor partidelor parlamentare. Pentru pregătirea condiţiilor şi derularea procesului de aderare a fost necesară crearea unui cadru organizatoric : a) crearea Comitetului Interministerial de Integrare Europeană, condus de şeful guvernului, a Departamentului pentru Integrare Europeană din cadrul guvernului, precum şi a compartimentelor corespunzătoare specializate la nivelul ministerului şi instituţiilor administraţiei publice locale; b) constituirea Comisiei comune pentru integrare economică a celor două Camere ale Parlamentului şi crearea unui departament specializat pentru armonizarea legislativă n cadrul Consiliului Legislativ, care veghează la ndeplinirea Programului Naţional de armonizare a legislaţiei romneşti cu legislaţia comunitară; c) desfăşurarea dialogului cu ţările membre U.E. şi cu instituţiile U.E. structurat pe două domenii de activitate, ceea ce va permite să se abordeze aprofundat toate aspectele majore ale procesului de integrare n U.E.; d) nfiinţarea de centre de informare şi documentare n problemele U.E.; e) realizarea Programului Naţional de pregătire a specialiştilor n domeniul integrării şi a strategiei de imagine a procesului de pregătire a aderării Romniei la U.E., destinată opiniei publice autohtone şi europene. Factorii de conducere şi decizie n ţara noastră trebuie să precizeze şi să arate n modul cel mai transparent că Romnia doreşte şi urmăreşte să se integreze cu cei care vor să coopereze pe baze egale, democratice, şi nicidecum cu cei care vor să-i subordoneze pe alţii. Pornind de la stadiul dezvoltării economiei romneşti ar fi necesară o perioadă de timp n care ţara noastră să beneficieze de un statut preferenţial, perioadă n care să fie sprijinită pentru a atinge standardele europene corespunzătoare. Romnia nu trebuie să admită, sub pretextul europenismului, subordonarea interesului naţional faţă de cei puternici, care ar crea o serie de probleme pentru dezvoltarea şi suveranitatea naţională. Integrarea europeană trebuie să fie concepută de ţara noastră cu respectarea suveranităţii naţionale, a demnităţii şi drepturilor omului. Concepţia modernă pe care trebuie să se bazeze Romnia n procesul integrării economice presupune: a) constituirea sistemului de legi şi reglementări ce definesc drepturile şi obligaţiile, fixnd cadrul fundamental n care se pot dezvolta relaţiile economice ntre parteneri; b) nlocuirea instituţiilor specifice unei economii de comandă cu cele specifice de economie de piaţa liberă; c) asigurarea factorilor care să favorizeze funcţionarea profitabilă a pieţelor prin punerea n valoare a factorilor de producţie şi a capacităţii ntreprinzătorului; d) realizarea unei interdependente normale ntre politicile macroeconomice şi cele structurale, pe baza extinderii liberei iniţiative; e) conceperea modelelor de cooperare economică şi etapizarea procesului de integrare economică internaţională, care nu trebuie să se reducă doar la o asimilare economică. Obiectivul fundamental al Programului Economic de Dezvoltare pe termen mediu (1997 2000) l constituie obţinerea unei creşteri economice durabile, care pe termen mediu lung să reducă decalajul de dezvoltare economică a Romniei faţă de Uniunea Europeană. Din acest obiectiv fundamental decurg obiectivele specifice, cum sunt: valorificarea resurselor proprii şi a potenţialului economic existent, n condiţiile unei ajustări ample a producţiei industriale, evidenţierea condiţionării lor cauzale dintre ramuri şi a posibilităţii de creştere a producţiei fiecăruia, n condiţiile volumului de resurse previzibile n acest moment; stimularea proceselor de privatizare şi restructurare cu precădere către ramurile şi sub ramurile pentru care dezvoltare este direct condiţionată de aportul capitalului străin, de noi pieţe şi de modificarea ofertei şi a structurii de proprietăţi. Toate aceste obiective specifice vizează trecerea cat mai rapidă a Romniei la economia de piaţă. Efectele integrării Romniei n U.E. vor fi resimţite att n perioada de pre-aderare, cat şi după aceea, n domeniile politic, economic, administrativ juridic, precum şi prin preluarea obligaţiilor pe care le presupune calitatea de membru al U.E..