Criteriile si strategia aderării Romniei la Uniunea Europeana

Consiliul European reunit la Copenhaga n anul 1993 a definit şi precizat condiţiile pe care trebuie să le ndeplinească ţările asociate din Europa Centrală şi de Est pentru a adera la Uniunea Europeană, condiţii definite sub forma unor criterii: 1) Stabilitatea instituţiilor garante ale democraţiei statului de drept, drepturilor omului, respectului şi protecţiei minorităţilor. Potrivit prevederilor Constituţiei, minorităţile naţionale pot fi reprezentate n Parlamentul Romniei şi n organele locale. Reprezentarea n Parlamentul Romniei se face n condiţii speciale, reprezentantul minoritar naţional putnd fi ales cu numai 5% din voturile necesare pentru un deputat ales obişnuit. n legătură cu participarea la viaţa cultural-artistică şi editorială, Parlamentul Romniei a pus la dispoziţia minorităţilor naţionale din Romnia bani pentru finanţarea unor proiecte şi programe n cadrul Companiei Europene pentru Combaterea Rasismului, Xenofobie, Antisemitismului şi Intoleranţei. Din 1993 fiinţează Consiliul pentru Minorităţi Naţionale, organism guvernamental din care fac parte reprezentanţii tuturor minorităţilor naţionale din Romnia, avnd ca scop identificarea şi soluţionarea problemelor specifice ale persoanelor aparţinnd minorităţilor naţionale. 2) Existenţa şi funcţionarea economiei de piaţă. n cadrul economiei de piaţă, echilibrul ntre cerere şi ofertă se stabileşte prin jocul liber al forţelor de piaţă. O economie de piaţă funcţionează atunci cnd sistemul juridic, inclusiv reglementarea dreptului de proprietate, este pus la punct şi gata să fie aplicat. Funcţionarea economiei de piaţă este facilitată şi de stabilitatea macroeconomică şi de consensul forţelor politice n adoptarea strategiei economice. Un sistem financiar bine dezvoltat şi structurat şi absenţa barierelor la intrarea şi ieşirea de pe piaţa a agenţilor economici contribuie şi ele la funcţionarea eficientă a economiei de piaţă. Romnia face eforturi nsemnate pentru realizarea economiei de piaţă. Au fost liberalizate preţurile, principalele bariere comerciale au fost nlăturate, s-a trecut la privatizarea ntreprinderilor şi la restructurarea activităţilor, nsă se mai menţine ntr-o măsură importantă implicarea guvernului n viaţa economică. Drepturile de proprietate nu sunt pe deplin asigurate, mai ales asupra fondului funciar, iar organismele de control nu sunt complet instalate şi nu au capacitatea de a asigura respectul şi aplicarea legii. Deciziile privind strategia dezvoltării economiei suferă din lipsă de coerenţă şi drept urmare realizările n domeniul macrostabilizării sunt inegale; performanţele n domeniul creşterii economice sunt fluctuante, inflaţia şi şomajul au ajuns la cote alarmante. Agenţii economici consideră că actualul mediu economic nu este suficient de stabil nct să stimuleze economiile şi investiţiile interne şi externe. Se apreciază că programul de rentabilizare a activităţilor economice şi de restructurare va mai dura ncă mulţi ani, la care se adaugă drumul sinuos al reformei şi instabilitatea macroeconomică care determină agenţii economici să nu accepte n totalitate reforma. Instabilitatea politică din Romnia nu este n măsură să asigure consolidarea mecanismelor de piaţă instaurate şi să funcţioneze suficient. Administraţia publică nu este deocamdată n măsură să asigure o aplicare a legilor după adoptarea lor. Sectorul financiar s-a dovedit pană n prezent incapabil să-şi asume riscul de intermediere financiară. Pentru a deveni pe deplin viabil este necesară continuarea privatizării şi realizarea unui sistem de control mai eficace. Sectorul bancar va trebui n mai mare măsură să asigure disciplina financiară a ntreprinderilor. 3) Capacitatea de a face faţă presiunilor concurenţiale şi forţelor pieţei. Se poate aprecia că ncă de pe acum pot fi identificate cteva elemente care oferă indicaţii n legătură cu capacitatea economiei naţionale de a face faţă concurenţei agenţilor economici comunitari. Este necesar un cadru juridic naţional n care agenţii economici să acţioneze, asemănător cerinţelor funcţionării Pieţei Interne Unice. n industrie se mai menţin ncă sectoare energointensive care sunt dependente de importul de materii prime; costurile salariale şi cu forţa de muncă sunt ncă ridicate, restructurarea marilor combinate se face greoi. Deşi cadrul legislativ pune accent pe dezvoltarea ntreprinderilor mici şi mijlocii, lipsa fondurilor şi incapacitatea de a elabora studii pentru susţinerea financiară străină au făcut ca acest sector să nu cunoască amploarea prognozată. Investiţiile străine n economia Romniei se consideră că sunt modeste, din mai multe motive: cadrul judiciar insuficient dezvoltat şi instabil, presiunile fiscale ridicate şi sinuoase de la o perioada la alta, instabilitatea politică şi socială care determină concesii succesive din partea guvernului cu efecte negative asupra mersului reformei. Actuala structură a economiei şi a proprietăţii, capacitatea de care dispun agenţii economici, ne arată că nivelul de integrare economică a Romniei n viaţa U.E. este relativ scăzut şi drept urmare o expunere prematură a economiei romneşti la exigenţele şi presiunile concurenţiale ale pieţei unice ar reprezenta un şoc pentru agenţii economici şi populaţie, cu consecinţe extrem de grave pentru situaţia economică a ţării. 4) Capacitatea asumării obligaţiilor ce i revin unui membru al Uniunii Europene. Aderarea unei ţări la Uniunea Europeana implică n mod necesar şi asumarea unor obligaţii ce derivă din criteriile ce stau la baza aderării:  tranziţia la economia de piaţă şi la democraţie trebuie să ţină pasul sau chiar să devanseze momentele cheie ale perioadei de tranziţie n calitate de asociat al U.E.;  elaborarea cadrului legislativ intern pentru democraţie şi economie de piaţă trebuie să dea prioritate acelor aspecte şi elemente care fac posibilă funcţionarea Acordului European conform calendarului convenit;  reformele legislative şi instituţionale trebuie să coboare n profunzimea structurii societăţii, ca o condiţie a valorificării avantajelor Acordului European;  colaborarea politică cu U.E. deschisă de prevederile Acordului European trebuie permanent consolidată cu acţiuni concrete de cooperare comercială, economică şi financiară, de natură să accelereze facilităţile economiei;  grăbirea procesului de macrostabilizare economică;  dezvoltarea cooperării cu celelalte ţări asociate ca o condiţie a constituirii unei structuri compatibile cu cele existente n U.E. Scurta prezentare a cerinţelor şi exigenţelor procesului de asociere şi aderare a Romniei la U.E. demonstrează complexitatea acestui proces, eforturile pe care ţara noastră trebuie să le facă pe drumul dezvoltării democraţiei şi vieţii economice pentru a atinge standardele vieţii europene. De aceea este greu de precizat un orizont de timp pentru admiterea Romniei n U.E. Dorinţa noastră depinde de măsura n care vor fi ndeplinite cerinţele cuprinse n Acordul de Asociere şi a prevederilor criteriilor de aderare la U.E.